737 poze   199962 vizite
Albume
000-CONTACT001-CRISTI MARKETING002-FAMILIA MEA003 - FERMA - CRISTI GH   A-Ferma inzapezita004 -GRADINA FLORI005-POMICULTURA006-LEGUMICULTURA015-Motanul OSCAR020-BOXE PORUMBEI021-Crescatori de porumbei rasa VOLTATI INDIENI   VOLTATI INDIENI022-VOLTATI INDIENI DIVERSE CULORI023- VOLTATI IN VOLIERA024-VOLTATI INDIENI025-VOLTATI INDIENI DE VANZARE040-VOLTATI - Descriere041-Porumbei SFARCOLATI DE PLOIESTI050-GHIDUL crescatorului de porumbei051-NUTRIENTI in hrana porumbeilor052-Calendar columbofil053-Retete de hrana si tratamente porumbei054-ALIMENTATIA PORUMBEILOR055- Seminte germinate056-INTRETINERE porumbei057-BOLILE PORUMBEILOR SI TRATAREA LOR058-INELELE PORUMBEILOR059-AMENAJAREA UNEI VOLIERE060-RASE DE PASARI DE CURTE061-BRAHMA HERMINAT DESCHIS   1-BRAHMA HERMINAT DESCHIS062-BRAHMA POTARNICHIU065-COCHINCHINA URIAS ALB066-COCHINCHINA URIAS GALBEN068-WIANDOTTE ARGINTIU070-Pasari rasa KABIR071-PUISORI 2011072-BIBILICI073-GASTE EMDEN080-Stimularea ouatului si obtinerea clostilor081-CUM se pune clocitoarea cu oua de gaina082-PRODUCTIA DE OUA083-OUALE capodopera a naturii101-LEACURI SI RETETE NATURISTE102-APA VIE103-ARGILA ALGO DE ALBA IULIA104-DESPRE INFRUNTAREA BOLILOR105-DIVERSE-Tuica - medicament sau otrava106-PATRUNJELUL SI PAPADIA107-Usturoiul reteta detoxifiere108-CEAPA UN MIRACOL109-RUBARBA110-SECRETELE CASEI POPORULUI111-CODUL BIBLIEI112-SARE zahar si grasimi113-Remedii naturiste   Remedii naturiste partea a-II-a114- Sanatate la ceaun Mamaliga115-NASA-Schimbarile care se asteapta in 2012116-CASTRAVETELE117-STAFIDELE -INAMICUL COLESTEROLULUI118-COJILE DE FRUCTE SI LEGUME119 - CATINA MIRACULOSUL GINSENG ROMANESC120-HOFIGAL -Interviu cu D-ul ing-STEFAN MANEA121-BORSUL DE CASA122-SANATATEA - SFATURI IMPORTANTE DE RETINUT150-CARTI-RECOMANDATE- PTR- CITIT160-VA RECOMAND200-Targ Prejmer AUGUST 2010201-Expozitie Brasov 2011300-VANZARI SI CUMPARARI   GAINI   PORUMBEI310-CRESCATORI DE VOLTATI INDIENI SI GAINI RASA BRAHMA - PE JUDETE   01-ALBA   02-ARAD   03-ARGES   04-BACAU   05-BIHOR   06-BISTRITA-NASAUD   07-BOTOSANI   08-BRASOV   09-BRAILA   10-BUZAU   11-CALARASI   12-CARAS-SEVERIN   13-CLUJ   14-CONSTANTA   15-COVASNA   16-DAMBOVITA   17-DOLJ   18-GALATI   19-GIURGIU   20-GORJ   21-HARGHITA   22-HUNEDOARA   23-IALOMITA   24-IASI   25-ILFOV   26-MARAMURES   27-MEHEDINTI   28-MURES   29-NEAMT   30-OLT   31-PRAHOVA   32-SATU-MARE   33-SALAJ   34-SIBIU   35-SUCEAVA   36-TELEORMAN   37-TIMIS   38-TULCEA   39-VASLUI   40-VALCEA   41-VRANCEA   42-BUCURESTI

membru din 22 aprilie 2010

082-PRODUCTIA DE OUA

Productia de oua
Oul de gaina este pentru om unul dintre cele mai pretentioase alimente,datorita valorii lui nutritive ridicate.Dintre toate alimentele,numai ouale si laptele sunt considerate alimente complete deoarece,contin in proportii necesare,toti principii nutritivi(glucide,lipide,proteine,saruri minerale,apa).
Factorii care influentiaza productia de oua
Dintre factorii de natura ereditara(interni),care influenteaza productia de oua atat numeric cat si calitativ, amintim:specia, rasa, individualitatea, varsta, precocitatea, conditiile de adapostire, starea de sanatate, densitatea, comportamentul, microclimatul.
Productia de oua individuala variaza intre limite foarte largi, fiind determinata partial de functionarea aparatului reproducator de mediu, sub control neurohormonal si puternic influentata de conditiile de mediu exterior.
In afara insa de acestea, productia numerica de oua mai este influentata direct sau indirect si de o serie de alti factori.
Specia:volumul productiei de oua este diferit la fiecare specie de pasari.Astfel, la gaini, productia de oua este mare, ajungand la unii hibirizi industriali pana la 250-270 bucatioua, in timp de 13-14 luni de exploatare.La curci productia de oua dintr-o perioada de ouat este in medie de 80-90 oua.La rate, productia de oua este foarte variata, la unele rase fiind foarte mare, ceea ce duce la o productie mare apropiata de a gainilor 180-220 oua.La gaste perioada de ouat este scurta si productia variaza intre 20-80 oua.
Rasa:determina variatii ale productiei de oua in cadrul aceleiasi specii in limite foarte largi.Astfel, la gaini productia de oau variaza in functie de rasa de la 120 oua la rasele grele, pana la 225-260 oua pe an la rasele specializate pentru productia de oua.La rate, de asemenea, productia de oua este foarte mult influentata de rasa.La curci si gaste, productia de oua este mai putin diferentiata de rase, aceste specii fiind selectionate si crescute, mai mult in directia productiei de carne.
Individul:din analiza individuala a productiei de oua se desprinde faptul ca, in cadrul unui lot de pasari, se disting indivizi cu productii scazute, medii sau ridicate.In special la gaini si rate, deseori se intalnesc indivizi care au o productie de oua cu mult peste media celorlalti.La rasele neameliorate, variabilitatea productiei de oua de la individ este foarte mare, lucru care influenteaza negativ productia.
Varsta:influenteaza foarte mult productia de oua.Astfel, la gaini, productia maxima de oua se obtine de obicei in primul an de ouat.a curci, ce mai mare productie de oua se obtine in primul an de ouat.In al doile an, productia scade treptat.a rate, productia de oua creste in al doile an si dupa aceasta varsta scade.La gaste, productia de oua creste de obicei pana in al treilea an, dupa care incepe sa scada.
Precocitatea ouatului:prin precocitatea ouatului sau precocitatea sexuala intelegem periaoda de timp scursa de la ecloziune pana la producerea primului ou.Cu cat puicutele de inlocuire din rasele usoare, incep sa oua mai devreme, dar nu inainte de varsta de 12-13 saptamani, cu atat productia de oua va fi mai mare.La gaste, ouatul incepe dua varsta de 8-10 luni, iar la curci dupa varsta de 7-10 luni, in functie de rasa.
Instinctul de clocit:la pasarile cu instinct de clocit dezvoltat, productia de oua inceteaza in perioada clocitului, iar dupa desclocire, ouatul incepe cu o intarziere care variaza intre 1-20 zile.La rasele de gaini usoare, specializate pe productia de oua, instinctul de clocit este foarte redus sau chiar a disparut, pe cand la rasele de haini mixte sau grele, instinctul de clocit se manifesta cu mai mare intensitate.La curci si la gaste, instinctul de clocit se manifesta cu mai mare intensitate..Ratele in general nu cad closti.
Naparlirea: acest produs fiziologic este insotit de scaderea sau chiar intreruperea productiei de oua.Gainile prezinta o mare variabilitate in ceea ce priveste timpul cand incep sa naparleasca si cat dureaza acest proces.Astfel gainile slab ouatoare, incep naparlirea mai devreme si dureaza 5-6 luni.Gainile bune ouatoare incep sa nasparleasca mai tarziu si procesele dureaza 3-4 luni, iar gainile foarte bune ouatoare incep naparlirea prin noiembrie si dureaza 6-8 saptamani.Indiferent cand incep naparlirea, se termina de obicei in ianuarei- ferbuarie.
Alimentatia pasarilor este factorul de mediu principal si chiar determinant, in realizarea unei productii de oua corespunzatoare potentialului productiv al fiecarei specii si rase.Cercetarile efectuate au stabilit pe fiecare specie si categorie in aprte, cerintele in substane nutritive, fapt care a dus la realizarea unor retete furajere adecvate.S-a observat ca respectarea acestor retete furajere asigura o productie superiaoara de oua, iar nerespectarea lor duce la scaderea substantiala a productiei.De asemenea este stabilit ca prin neasigurarea unui front de furaje corespunzator, productia de oua scade cu 10-12%, iar lipsa de apa poate duce chiar la incetarea ouatului.
Conditiile de adapostire:adapostul, mai ales in sistemul de crestere intensiv industrial, trebuie sa asigure un microclimat corespunzator(temperatura, umiditate, schimb de aer, program de lumina etc)
Starea de sanatate:de asemena influenteaza productia de oua si este bine cunoscut ca starea maladiva duce la scaderea si chiar incepatarea ouatului.



Albumul selectat nu contine nici o poza.







Comentarii album • 0
Acest album nu are incă nici un comentariu.
Trimite mesaj Înapoi Nu poți trimite un mesaj fără conținut! Nu este permisă folosirea de cod HTML in mesaje. Mesajul nu a fost trimis din motive de securitate. Va rugam sa ne contactati prin email pe adresa office@sunphoto.ro Mesajul nu a fost trimis din motive de posibil spam. Va rugam sa ne contactati prin email pe adresa office@sunphoto.ro Mesajul nu a fost trimis din motive de posibil spam. Ati trimis prea multe mesaje in ultimul timp. A apărut o eroare în timpul trimiterii mesajului. Vă rog încercați din nou. Mesajul a fost trimis.