cristygheorghe
737 poze   105397 vizite
Albume
000-CONTACT
001-CRISTI MARKETING
002-FAMILIA MEA
003 - FERMA - CRISTI GH
   A-Ferma inzapezita
004 -GRADINA FLORI
005-POMICULTURA
006-LEGUMICULTURA
015-Motanul OSCAR
020-BOXE PORUMBEI
021-Crescatori de porumbei rasa VOLTATI INDIENI
   VOLTATI INDIENI
022-VOLTATI INDIENI DIVERSE CULORI
023- VOLTATI IN VOLIERA
024-VOLTATI INDIENI
025-VOLTATI INDIENI DE VANZARE
040-VOLTATI - Descriere
041-Porumbei SFARCOLATI DE PLOIESTI
050-GHIDUL crescatorului de porumbei
051-NUTRIENTI in hrana porumbeilor
052-Calendar columbofil
053-Retete de hrana si tratamente porumbei
054-ALIMENTATIA PORUMBEILOR
055- Seminte germinate
056-INTRETINERE porumbei
057-BOLILE PORUMBEILOR SI TRATAREA LOR
058-INELELE PORUMBEILOR
059-AMENAJAREA UNEI VOLIERE
060-RASE DE PASARI DE CURTE
061-BRAHMA HERMINAT DESCHIS
   1-BRAHMA HERMINAT DESCHIS
062-BRAHMA POTARNICHIU
065-COCHINCHINA URIAS ALB
066-COCHINCHINA URIAS GALBEN
068-WIANDOTTE ARGINTIU
070-Pasari rasa KABIR
071-PUISORI 2011
072-BIBILICI
073-GASTE EMDEN
080-Stimularea ouatului si obtinerea clostilor
081-CUM se pune clocitoarea cu oua de gaina
082-PRODUCTIA DE OUA
083-OUALE capodopera a naturii
101-LEACURI SI RETETE NATURISTE
102-APA VIE
103-ARGILA ALGO DE ALBA IULIA
104-DESPRE INFRUNTAREA BOLILOR
105-DIVERSE-Tuica - medicament sau otrava
106-PATRUNJELUL SI PAPADIA
107-Usturoiul reteta detoxifiere
108-CEAPA UN MIRACOL
109-RUBARBA
110-SECRETELE CASEI POPORULUI
111-CODUL BIBLIEI
112-SARE zahar si grasimi
113-Remedii naturiste
   Remedii naturiste partea a-II-a
114- Sanatate la ceaun Mamaliga
115-NASA-Schimbarile care se asteapta in 2012
116-CASTRAVETELE
117-STAFIDELE -INAMICUL COLESTEROLULUI
118-COJILE DE FRUCTE SI LEGUME
119 - CATINA MIRACULOSUL GINSENG ROMANESC
120-HOFIGAL -Interviu cu D-ul ing-STEFAN MANEA
121-BORSUL DE CASA
122-SANATATEA - SFATURI IMPORTANTE DE RETINUT
150-CARTI-RECOMANDATE- PTR- CITIT
160-VA RECOMAND
200-Targ Prejmer AUGUST 2010
201-Expozitie Brasov 2011
300-VANZARI SI CUMPARARI
   GAINI
   PORUMBEI
310-CRESCATORI DE VOLTATI INDIENI SI GAINI RASA BRAHMA - PE JUDETE
   01-ALBA
   02-ARAD
   03-ARGES
   04-BACAU
   05-BIHOR
   06-BISTRITA-NASAUD
   07-BOTOSANI
   08-BRASOV
   09-BRAILA
   10-BUZAU
   11-CALARASI
   12-CARAS-SEVERIN
   13-CLUJ
   14-CONSTANTA
   15-COVASNA
   16-DAMBOVITA
   17-DOLJ
   18-GALATI
   19-GIURGIU
   20-GORJ
   21-HARGHITA
   22-HUNEDOARA
   23-IALOMITA
   24-IASI
   25-ILFOV
   26-MARAMURES
   27-MEHEDINTI
   28-MURES
   29-NEAMT
   30-OLT
   31-PRAHOVA
   32-SATU-MARE
   33-SALAJ
   34-SIBIU
   35-SUCEAVA
   36-TELEORMAN
   37-TIMIS
   38-TULCEA
   39-VASLUI
   40-VALCEA
   41-VRANCEA
   42-BUCURESTI

membru din 22 aprilie 2010

080-Stimularea ouatului si obtinerea clostilor

Stimularea ouatului si obtinerea clostilor

Topic: Agricultura
In general, productia de oua a gainilor depinde de rasa si de asigurarea conditiilor de viata.
Alegerea rasei trebuie sa se faca in functie de posibilitatile de hranire si adapostire pe care le putem asigura pasarilor.
Astfel, rasele mixte, mai ales Rhode Island - cu penele rosii si creasta dintata - sunt, in general, mai putin pretentioase la aceste conditii, dar au un consum mai mare de furaje cu aproximativ 10% si oua mai putine decat gainile din rasa Leghorn, gaini albe cu creasta dintata, mare.
Alti factori foarte importanti care influenteaza productia de oua sunt: hranirea, caldura si lumina.
Rezultate cu adevarat eficiente in cresterea pasarilor se obtin cu nutreturi combinate, care contin toate substantele nutritive necesare acestora, bine echilibrate

Se recomanda ca nutretul combinat cumparat de la societatile specializate care il fabrica, eventual prin schimb cu cereale.
Furajele proteice (sroturile, faina de carne si de peste) se pot inlocui intre ele, in functie de posibilitati, astfel incat sa asigure cantitati asemanatoare de substante nutritive.
Adaugarea unor surse de saruri minerale in ratie, asa cum este creta furajera, faina de oase, varul stins, faina de scoici, care pot inlocui sursele prezentate in tabel, astfel incat sa asigure 3% calciu si 0,6% fosfor, este absolut necesara pentru a nu avea oua cu coaja moale, chiar fara coaja.
Acestea insa influenteaza si numarul de oua produse.
Sarea de bunatarie este, de asemenea, necesara, in proportia prezentata, lipsa ei putand opri productia de oua, iar excesul peste 1%, in ratie, poate determina intoxicatii.
In concluzie, pentru stimularea ouatului, trebuie ca gainile sa primeasca in ratie furaje proteice, daca nu cele clasice macar boabe de leguminoase fierte (soia, fasole, mazare), tarate de grau, drojdie de bere, furaje minerale si vitamine, care s epot asigura partial prin folosirea de graunte incoltite (revista "Fermierul" (vezi nr. 7(29)) sau nutreturi suculente (nutret verde, radacinoase etc.), 5-10% din ratie, faina de grau de lucerna, 3-7% din ratie.

Durata zilei lumina influenteaza in mare masura productia de oua, regula fiind ca in perioada de ouat acestea sa fie in crestere sau pastrata constant, evitand sa acada.
Pentru stimularea mai accentuata a productiei, desi in mod natural ziua lumina primavara este in crestere se poate mari durata de iluminare zilnica a adapostului cu 30 minute pana la o ora, in fiecare saptamana, dimineata si/sau seara (inainte de lasarea amurgului), pana ce se ajunge la 12-14 ore lumina/zi, dupa care regimul se mentine constant.
Acest lucru se realizeaza cu becuri cu incandescenta de 25-40 W astfel incat sa asigure 3-5 W/m² sau cu lampi fluorescente de 1,5-3 W/m².
Temperatura erului din adapost trebuie sa fie de 13-20°C, gainile suportand destul de bine temperaturi cuprinse intre 10-30°C.
In sistem gospodaresc, intr-un adapost bine construit si intretinut, iarna se asigura minim 6-8°C, daca adapostul este plin cu pasari (3-5 cap/m.p.), iar pardoseala acoperita de asternut in grosime de 10-20 cm.
Daca gospodarul doreste ca gainile pe care le creste sa cada si closti, trebuie sa evite rasele de gaini care se cresc de obicei in fermele mari de stat, deoarece acestea sunt selectionate special sa nu cloceasca, pentru a obtine productii maxime de oua (in timpul clocitului gainile nu oua) fiindca este mult mai eficient ca ouale sa fie incubate artificial, mai ales in statii de incubatie de mare capacitate.
Dintre rasele de gaini care clocesc bine se pot mentiona cele mixte, cum sunt: Rhode Island (nu hibridul Rosso din fermene de stat), Susex, Orpington, Wyandotte, rasele grele (atentie gainile prea mari strivesc puii): Cochinchina, Brahma; gainile comune.

Unele specii de pasari clocesc bine, iar altele nu clocesc deloc.
Astfel, curcile sunt cele mai bune closti, incuband bine oua de toate speciile, cu exceptia celor prea mici, pe care le-ar putea sprge, cum sunt cele de fazan.
Clocesc de mai multe ori pe an, scot foarte bine, mai ales, puii de gaina, pe care ii ingrijesc bine in cresterea naturala.
Ratele, de regula, nu clocesc, cu exceptia ratelor lesesti, iar gastele din rasa chineza (Leseasca), clocesc mai slab.
In unele situatii, cand nu se gasesc closti sau se urmareste obtinerea de pui timpurii, apare necesara fortarea clocitului. Acest lucru se poate realiza la aproape toate speciile de pasari domestice insa mai ales la curci si la pasarile adulte care au produs deja o serie de oua.
Pentru fortare se folosesc cuibare de dimensiuni obisnuite (cu suprafata de 35x40 cm pentru gaini si 60x60 cm pentru curci), de forma unei cutii cu capac, care sa permita respiratia normala a pasarii.
In cuibar se pune un strat de paie atat de gros, incat pasarea asezata in pozitie de clocit sa ajunga cu spinarea la nivelul superior al cutiei.
In cuib se pun 4-5 oua la incercare (eventual incalzite la 39-40°C de doua ori pe zi), pe care se aseaza pasarea.
Cutia se acopera cu capac, care nu permite pasarii sa se ridice, ci o obliga sa stea pe oua.
Pasarea este scoasa de doua ori pe zi cate 10 minute pentru hranire si adapare, dupa care se aduce inapoi in cuibarul curatit corespunzator.
Se procedeaza astfel 5-6 zile pana cand se constata ca ouale de incercare s-au incalzit si ca pasarea isi manifesta dorinta de a-si continua clocitul.
Din acest moment se reduce grosimea asternutului la normal, iar capacul se poate scoate.
Daca pasarea cloceste linistit in aceste conditii timp de 24 de ore, ouale de incercare sepot inlocui cu oua de incubatie.
In acest mod pot fi fortate sa cloceasca si ratele si chiar unii masculi.

Ing. Elena Popescu-Miclosanu



Albumul selectat nu contine nici o poza.








Comentarii album • 3
rebelu 9 martie 2013  
F FR
  Raportează
cochingiroc 16 februarie 2013  
PREA BUN, PREA CA LA TARA !
FELICITARI!
CUMPAR COCOS DE COCHIN URIAS - AURIU, DIN 2011-2012
  Raportează
ionelamoro 27 februarie 2012  
De apreciat initiativa dvs de a pune la dispozitie informatii despre tot felu'. Felicitari si succes in tot ceea ce realizati. Ma inclin in fata dvs
  Raportează
Către: cristygheorghe

Mesaj:
Mesajul a fost trimis.
Trimite mesaj Înapoi Nu poți trimite un mesaj fără conținut! Nu este permisă folosirea de cod HTML in mesaje. Mesajul nu a fost trimis din motive de securitate. Va rugam sa ne contactati prin email pe adresa office@sunphoto.ro Mesajul nu a fost trimis din motive de posibil spam. Ati trimis prea multe mesaje in ultimul timp. A apărut o eroare în timpul trimiterii mesajului. Vă rog încercați din nou.