737 poze   199980 vizite
Albume
000-CONTACT001-CRISTI MARKETING002-FAMILIA MEA003 - FERMA - CRISTI GH   A-Ferma inzapezita004 -GRADINA FLORI005-POMICULTURA006-LEGUMICULTURA015-Motanul OSCAR020-BOXE PORUMBEI021-Crescatori de porumbei rasa VOLTATI INDIENI   VOLTATI INDIENI022-VOLTATI INDIENI DIVERSE CULORI023- VOLTATI IN VOLIERA024-VOLTATI INDIENI025-VOLTATI INDIENI DE VANZARE040-VOLTATI - Descriere041-Porumbei SFARCOLATI DE PLOIESTI050-GHIDUL crescatorului de porumbei051-NUTRIENTI in hrana porumbeilor052-Calendar columbofil053-Retete de hrana si tratamente porumbei054-ALIMENTATIA PORUMBEILOR055- Seminte germinate056-INTRETINERE porumbei057-BOLILE PORUMBEILOR SI TRATAREA LOR058-INELELE PORUMBEILOR059-AMENAJAREA UNEI VOLIERE060-RASE DE PASARI DE CURTE061-BRAHMA HERMINAT DESCHIS   1-BRAHMA HERMINAT DESCHIS062-BRAHMA POTARNICHIU065-COCHINCHINA URIAS ALB066-COCHINCHINA URIAS GALBEN068-WIANDOTTE ARGINTIU070-Pasari rasa KABIR071-PUISORI 2011072-BIBILICI073-GASTE EMDEN080-Stimularea ouatului si obtinerea clostilor081-CUM se pune clocitoarea cu oua de gaina082-PRODUCTIA DE OUA083-OUALE capodopera a naturii101-LEACURI SI RETETE NATURISTE102-APA VIE103-ARGILA ALGO DE ALBA IULIA104-DESPRE INFRUNTAREA BOLILOR105-DIVERSE-Tuica - medicament sau otrava106-PATRUNJELUL SI PAPADIA107-Usturoiul reteta detoxifiere108-CEAPA UN MIRACOL109-RUBARBA110-SECRETELE CASEI POPORULUI111-CODUL BIBLIEI112-SARE zahar si grasimi113-Remedii naturiste   Remedii naturiste partea a-II-a114- Sanatate la ceaun Mamaliga115-NASA-Schimbarile care se asteapta in 2012116-CASTRAVETELE117-STAFIDELE -INAMICUL COLESTEROLULUI118-COJILE DE FRUCTE SI LEGUME119 - CATINA MIRACULOSUL GINSENG ROMANESC120-HOFIGAL -Interviu cu D-ul ing-STEFAN MANEA121-BORSUL DE CASA122-SANATATEA - SFATURI IMPORTANTE DE RETINUT150-CARTI-RECOMANDATE- PTR- CITIT160-VA RECOMAND200-Targ Prejmer AUGUST 2010201-Expozitie Brasov 2011300-VANZARI SI CUMPARARI   GAINI   PORUMBEI310-CRESCATORI DE VOLTATI INDIENI SI GAINI RASA BRAHMA - PE JUDETE   01-ALBA   02-ARAD   03-ARGES   04-BACAU   05-BIHOR   06-BISTRITA-NASAUD   07-BOTOSANI   08-BRASOV   09-BRAILA   10-BUZAU   11-CALARASI   12-CARAS-SEVERIN   13-CLUJ   14-CONSTANTA   15-COVASNA   16-DAMBOVITA   17-DOLJ   18-GALATI   19-GIURGIU   20-GORJ   21-HARGHITA   22-HUNEDOARA   23-IALOMITA   24-IASI   25-ILFOV   26-MARAMURES   27-MEHEDINTI   28-MURES   29-NEAMT   30-OLT   31-PRAHOVA   32-SATU-MARE   33-SALAJ   34-SIBIU   35-SUCEAVA   36-TELEORMAN   37-TIMIS   38-TULCEA   39-VASLUI   40-VALCEA   41-VRANCEA   42-BUCURESTI

membru din 22 aprilie 2010

040-VOLTATI - Descriere

PORUMBELUL_VOLTAT_ STANDARDUL RASEI
ASPECTE GENERALE
Porumbelul voltat a aparut cu mai mult de 2000 ani inainte de Hristos, fiind atestat documentar in tinuturile asiriene. In jurul anului 1600, aceasta rasa era raspandita si in Europa. In prezent s-a elaborat un standard unitar pe plan mondial.
Dimensiunile corporale:
Greutatea=350-370 g;
Lungimea totala = 36-38 cm;
Lungimea ciocului = 17-18 mm;
Anvergura aripilor = 67-70 cm;
Perimetrul toracic = 25-26 cm;
Lungimea cozii = 12-15 cm;
Lungimea picioarelor = 8-9 cm.

STANDARD
IMPRESIE GENERALA: porumbelul se remarca prin coada sa bogata in pene cu aspectul unei farfurii, purtata vertical. Tinuta sa este mandra, are capul nemotat, picioarele neincaltate.
CAPUL: mic, fin, nemotat.
OCHII: luminosi, vioi, limpezi, culoarea lor difera in functie de cea a penajului.
GENELE: cat mai fine posibil.
CIOCUL: subtire, de lungime medie, mandibula superioara este putin curbata la varf.
NARILE: mici, fine si pudrate.
GATUL: subtire, curbat, se ascute pe masura ce se apropie de cap. Lungimea gatului este proportionala cu cea a spatelui, astfel incat da posibilitatea capului sa se odihneasca lipit de pernuta si in mijlocul ei.
CORPUL: are forma rotunda, ca o minge, din orice directie ar fi privit. Pozitia corpului este verticala in pozitie de parada. Pieptul este rotunjit, curbat. Spatele este putin scobit in mijloc. Crupionul este puternic, de marime suficienta pentru a tine in echilibru coada.
ARIPILE: sunt purtate strans lipite de corp. Incheieturile aripilor sunt ascunse de penajul pieptului, evidentiind forma rotunda a corpului. Remigele primare ating penele cele mai de jos ale cozii, fiind purtate sub aceasta, varfurile aripilor aproape atingandu-se.
COADA: este alcatuita dintr-un numar foarte mare de pene, insa numarul lor nu este un indiciu relevant al valorii. Trebuie purtata vertical. Privita din fata ea trebuie sa se ridice cat mai sus peste linia pieptului. Privita din spate coada reprezinta suprafata unui arc de cerc, din care lipseste un mic sector din partea de jos.
Pernutele = reprezinta de fapt penele supracodale si subcodale. Acestea trebuie sa fie dese, acoperind bine tijele rectricelor. Penele supracodale ajung in lungime pana la jumatatea penelor mari din coada. Cele subcodale sunt moi, alcatuind o formatiune cu aspect circular.
PICIOARELE de lungime medie, corect pozitionate, drepte, cu degete mici, fine si curate. Culoarea picioarelor este rosie la toate exemplarele. Sunt acoperite cu pene pana la genunchi.
PENAJUL curat, ingrijit, des si strans lipit de corp.
TINUTA SI DEPLASAREA: porumbelul trebuie sa se deplaseze mergand pe varful degetelor, cu gatul lipit de spate, iar capul lipit de pernuta. pieptul este purtat mai sus decat linia crestetului capului, pozitia trunchiului fiind verticala. Penele cozii se afla intr-un plan perpendicular pe planul podelei.
CULOAREA: porumbeii voltati prezinta o varietate mare de culori ( de baza sau diluate) si combinatii ale acestora.
Unicolorii:
-albi: ochii trebuie sa fie negri, genele alb-roz, ciocul si unghiile albe.
-negri: culoarea este negru funigine, cu un luciu metalic verde-rosu, mai ales pe gat si piept; ochii albi sau oranj, cu gene inchise; ciocul si unghiile negre.
- albastri: culoarea este albastru-gri, mai inchisa pe gat si cap. Aripile prezinta doua dungi negre, paralele. Negre sunt si varfurile penelor din coada.
- argintii: dungile de pe aripi si varfurile penelor din coada trebuie sa fie colorate cafeniu deschis; ochii albi sau oranj; ciocul si unghiile deschise la culoare.
- rosii: culoarea trebuie sa fie intensa ( fara tendinte spre argintiu,sau albastru) cu un luciu metalic rosu-verzui pe gat si corp; ochii albi; genele alb-roz; ciocul si unghiile deschise.
- galbeni: culoarea este intensa, spre auriu; ochii albi; genele alb-roz; ciocul si unghiile albe.
- cafenii.
Combinatii de culori:
- albi cu pete negre: petele se intind si pe remigele primare ca si pe rectrice; raportul este 50% pe fiecare culoare.
- albi cu coada colorata ( albastra, neagra, rosie, etc).
- porumbei cu penajul corpului colorat iar coada alba.
- albi cu capacele aripilor colorate.
- albi cu capacele aripilor si coada
colorata.
DEFECTE GRAVE: coada mica, atarnata, coada sub forma de palnie, picioare strambe, tinuta necorespunzatoare.


BIBLIOGRAFIE:
,,Porumbeii de ornament" , autor Cosmin Popa. Traducere din Pigeon Breeding standards - site-ul organizatiei National Pigeon Association.

=============================================================


PORUMBELUL VOLTAT- cartea lui RUDIGER LORENZ

[pag 8]
Cum ar trebui sa arate un porumbel conform standardelor? O vom lua in ordinea in care aceste caracteristici sunt evaluate.
Un porumbel bun trebuie sa fie prezentabil, adica sa stea pe varfurile picioarelor sau sa mearga asa cu capul tras in spate cu corpul perfect rotund, mic sau mediu si sa atraga atentia printr-o coada (evantai) cat se poate de mare.
Prin pieptul inalt, plin si lat, impreuna cu penajul neted din partea de jos a pieptului, se ajunge la obtinerea unei forme a corpului fara colturi si margini, asemanatoare cu o minge mica.
Din acest corp rotund ar trebui sa iasa aripile cat se poate de inguste, usor ridicate si care sa fie frumos curbate, bine structurate si cu o forma ascutita. Pe tinerea ridiga a aripilor se pune o valoare mare, deoarece aripile dezordonate strica imaginea ideala a unui astfel de porumbel. Trebuie sa se ia in seama ca aripile sa nu acopere mult din partea de jos a pieptului si a burtii, sa nu acopere penajul care da un aspect de rotunjime.
Corpurile inguste, lunguiete, in forma de para sunt considerate greseli badarane. Astfel de porumbei nu au valoare si nu merita sa fie crescuti sau folositi la expozitii, deoarece nu au nicio valoare.
Nici porumbeii cu aripile grase si care acopera prea mult din penajul de pe piept si burta (vazut din lateral), nu prea au sanse sa castige un punctaj mare si sunt in partea de jos a listei cu note.
La evaluarea pozitiei porumbeilor s-au facut cele mai multe schimbari. Daca mai demult picioarele porumbeilor trebuiau sa fie cat mai in spate, uneori chiar dupa jumatatea corpului, acum, la porumbelul modern, picioarele ar trebui sa fie cat mai in fata, pentru a continua rotunjimea corpului, fara intreruperi sau indoituri. Trebuie sa se ia in seama ca doar o anumita structura a corpului poate rezulta o pozitie buna a acestuia. Porumbeii prea mici de inaltime, care au picioarele in spate trebuie evitati, deoarece porumbeii ar trebui sa poata sa fuga fara dificultati. Si porumbeii cu picioare prea lungi, care sunt prea in spate fata de corp trebuie evitati.
[pag 9]
"Evantaiul", cum este numita coada porumbelului, a ajutat la numirea acestei rase, deoarece aminteste de coada unui paun. Pentru ca porumbeii sa fie bine notati, ei trebuie sa aiba o coada exemplu. Acesta trebuie sa fie inalt, rotund, si purtat deschis. Penele din coada trebuie sa fie lungi, late, fixe si cat se poate de egale. Un porumbel frumos si fin ar trebui sa prezinte un raport mare intre corpul mic sau mediu si coada cat se poate de mare. Doar atunci poate fi considerat "de rasa". Totusi, un corp mare si badaran care are o coada uriasa nu trebuie sa fie scopul unui crescator de porumbei, dar astfel de porumbei nici nu sunt greu de crescut. Cel mai important este ca evantaiul sa fie bine strans, fara spatii sau gauri si mijlocul nu trebuie sa fie subtire. Mai bine cu mai putine pene, dar cu coada lata si fix, decat cu 46 de pene inguste si urate. Cel mai bine ar fi ca coada sa aiba intre 32-40 de pene. Acestea are trebui sa alcatuiasca o coada fara spatii, sa fie fixe si netede, pentru ca doar cu o coada lata si neteda se ajunge la un aspect ordonat al evantaiului. Penele intoarse, indoite sau despicate sunt considerate si ele greseli, deci trebuie evitate.
Penele trebuie sa fie nici prea bogate, dar nici prea rare, ca sa nu dea un aspect dezordonat si de transparenta. Ca sa arate bine, penele trebuie sa atinga foarte putin pe jos. Dar sa nu se exagereze, pentru ca daca evantaiul atarna in jos, se vor produce lipsuri intre pene si strica aspectul uniform. Alte greseli sunt cozile in forma de palnie, umbrela.
Asezarea pernitelor (?) are o importanta mare pentru stabilitatea cozii. Pernita din spate trebuie sa fie inalta, plina si uniforma.
Si pozitia capului are o mare importanta in evaluarea acestor porumbei. Capul ar trebui sa fie in mijlocul corpului, sa stea linstit intre spate si pernita din fata. Gatul ar trebui sa corespunda lungimii spatelui. Daca este prea scurt, porumbelul nu o sa reuseasca sa tina capul in jos, tras spre spate. Daca gatul este prea lung, se clatina dintr-o parte in alta a corpului, pentru ca porumbelul nu are loc unde sa isi aseze capul, numai daca il baga prin coada.
[pag 10]
Porumbeii care sunt agitati si lovesc cu capul si gatul, trebuie evitati. Nu au nici o valoare si nu are rost sa fie crescuti. Comportamentul se mosteneste foarte tare la porumbei, de aceea crescatorii de porumbei trebuie sa isi evalueze porumbeii cu multa atentie si sa ii selecteze si in functie de comportament.
Printre crescatorii de porumbei exista multa nesiguranta in privinta culorii ochilor. Porumbeii albi si care au la baza culoarea alba au ochi inchisi la culoare. La toti ceilalti, ochii ar trebui sa fie de culoarea perlelor, galbeni sai portocaliu spre rosu. Daca porumbeii se incadreaza in aceste statistici, atunci culoarea ochilor nu mai reprezinta o problema. Ochii verzi sau de mai multe culori sunt considerati greseli.
Forma capului corespunde in cele mai multe cazuri normelor, de aceea nu este luata prea des in considerare.

Evaluarea porumbeilor.
Evaluarea unui porumbel se face in urmatoarea ordine: Impresia generala, rotunjimea corpului si structura aripilor, pozitia corpului si a picioarelor, calitatea cozii si a penelor, pozitia capului. Culoarea si desenele/semnele nu ar trebui puse in prim-plan, si trebuie luate in considerare doar lipsurile mari de culoare. Un porumbel trebuie sa aiba un efect asupra celor care il privesc. Armonia dintre toate criteriile de evaluare si calitatea rasei formeaza porumbelul ideal. Porumbeii trebuie sa fie prezentabili, adica sa dea dovada tot timpul ca sunt "de rasa". Cand acestia sunt prezentati in expozitii, valoarea lor scade daca crescatorul ii goneste dintr-o parte in alta a coliviei. Porumbeii sunt creaturi linistite, sensibile, care nu primesc cu bucurie un astfel de comportament si reactioneaza prin faptul ca devin speriati, timizi si le e frica sa se mai arate, deci aspectul lor nu o sa mai fie acelasi. La o expozitie, crescatorul trebuie sa scoata la inceput porumbelul din colivie si apoi sa il lase sa fuga singur la loc in colivia de expozitie de 50. Astfel se pot observa prioritatile, dorintele si chiar lipsurile acestui animal. La expunerile/expozitiile mari si foarte mari, ar fi bine ca porumbeii sa fie in colivii cat mai mari. Acest lucru nu este o descoperire noua, ci Dr. Paul Trubenbach, vorbeste despre aceasta din anul 1926 in studiile sale "Uber die Pfauentaube". In partea finala a studiului este scris: "Fiecare crescator de porumbei ar trebui sa aiba o colivie/cusca mare, de exemplu lata de 140 cm, inalta de 60 de cm si care sa fie cu 90 de cm peste podea. Sa puna in ea cei mai buni porumbei si sa ii compare. Ei trebuie sa invete sa marsaluiasca fara sa isi schimbe figura (pozitia) fina. Pe porumbeii care nu fac asa trebuie sa ii scoata. [pag 11] Repet inca o data, ar fi bine ca porumbeii sa aiba aceasta figura din nastere si nu invatati.
Este regretabil faptul ca porumbeii sunt tinuti in custi mici, fiecare cu cusca lui si asa sunt "dresati". Dar la fiecare expozitie mare din America si Anglia stau custi mari la dispozitia oamenilor, in care se pun cei mai buni porumbei sa marsaluiasca si trebuie sa fie comparati. Numai in acest fel se poate face o decizie corecta in privinta porumbeilor."
Toata lumea stie si recunoaste ca figura, pozitia si prezentabilitatea nu se poate invata dintr-o data, ci doar prin dresaj sau din nastere. De aceea, porumbeii ar trebui sa se obisnuiasca cu o colivie de expozitie. Pentru aceasta sunt de ajuns cateva ore. Este important ca crescatorul sa se poarte frumos cu porumbeii, fara prea multa insistenta si sa ia din cand in cand porumbeii in mana. Atunci ei vor fi linistiti, increzatori, si nu vor mai fi timizi. Nu ajuta cu nimic daca porumbeii sunt inchisi zile intregi in custi, cu speranta ca in ziua expozitiei vor sti sa se arate perfect. Acest lucru este un nonsens, pentru ca un porumbel ori are din nastere noblete si un aspect elegant, ori nu, si trebuie invatat. Este normal sa existe diferente intre porumbeii de culori diferite. Porumbeii cu doua culori sunt din fire mai nelinistiti. Din pacate, la multe expozitii mai mici, multi porumbei de stil mai vechi sunt clasati pe locuri inalte iar greselile badarane sunt ignorate, iar nimicurile sunt aduse in prim-plan si sunt luate in considerare in formularea opiniilor despre acestia. Evaluari, care nu se fac in functie de tip, rontunjime a corpului, pozitie, pozitia picioarelor, pozitia aripilor, a capului si structura cozii sunt fara valoare, si nu arata deloc calitatea reala a porumbeilor. Crescatorilor incepatori ar trebui sa li se dea sfaturi si critici, pentru ca doar daca ii ajutam pe altii, se vor implini idealurile noastre.

Culorile. In prezent, sunt 50 de culori si de tipuri de desene pentru acest tip de porumbei, asa ca pentru fiecare crescator se potriveste ceva. Exista si mai multe tipuri de desene (imprimeuri..), care sunt categorizate in acest fel: Schildige ( schilder = aripi), Weißschwanze (cozi albe) sau Farbenschwanze (cozi colorate).
[pag 12] La toti porumbeii de o singura culoare, pretentiile in legatura cu tipul, calitatea penelor si a cozii sunt mai mari. La porumbeii de doua culori, cel care evalueaza aspectele acestor porumbei trebuie sa fie mai intelegator si sa ii tina intr-un fel partea crescatorului, dar in mod corect. Pentru porumbeii de nuante maronii se cere sa fie stralucitori si curati.
Porumbeii albi sunt considerati porumbeii cu culoarea de ce mai mare vechime, si sunt crescuti mai mult in Europa. De-a lungul multor ani erau considerati de mare calitate, dar in ultimul timp si-au pierdut din farmec. Exista si acum cativa porumbei albi care lasa o impresie buna, dar la majoritatea le-ar trebui mai multa eleganta si prezentabilitate. Si penele lor ar trebui sa fie un pic mai lungi si mai fixe. In legatura cu pozitia corpului si a picioarelor nu sunt considerati ideali. Prin incrucisari cu porumbei albastri, devin mai vitali si calitatea penelor creste.
La porumbeii negri cu ochi de culoarea perlelor, galbeni sau portocaliu spre rosu, penele trebuie sa fie late si puternice, fixe. In privinta tipului si a rotunjimii corpului, acestia vor avea cele mai multe laude. Crescatorii trebuie sa fie atenti ca ochii acestora sa nu aiba marginile prea groasa, pentru ca acesti "ochelaristi" nu arata prea bine. In grupa porumbeilor negri mai intra si porumbeii andaluji, cei de culoarea indigo inchis si alti porumbei de culori inchise, care pot fi imperecheati cu porumbeii negri.
Andaluzii cu capul, gatul, aripile de pe piept si burta de nuante negre-albastrui, cu evantaiul de o culoare putin mai deschisa, cu aripile albastru inchis si margine neagra. Multora dintre porumbeii care provin din imperecherea a doi andaluzi le lipseste marginea neagra la aripi, de aceea nu prea sunt atractivi si in consecinta par mai deschisi la culoare. De aceea, andaluzii trebuie sa fie imperecheati cu porumbei de alte culori.
Porumbeii indigo-dun (cu pete indigo), ar trebui sa aiba mult luciu de culoarea bronzului pe penele de pe cap, gat, piept, si aripi. Porumbeii Dun reprezinta un raport aproximativ egal intre culoarea corpului si a cozii. Cresterea acestui tip de porumbei este intersanta si ii poate aduce multa experienta crescatorului. Aici aveti exemplul unui crescator: El a imperecheat doi porumbei de acesti tip si s-a ales cu alti doi porumbei rosii si cu coada-oglinda.
Si porumbeii albastri, cu nuante de albastru, Milky, sau cei cu pete si cei Grizzle formeaza o singura grupa a rasei, deoarece pot fi imperecheati intre ei. La porumbeii din aceasta categorie de culori se poate observa cea mai mare calitate. Rotunjime a corpului foarte buna, partea de sub piept arata foarte bine, pozitie frumoasa, o pozitie buna a picioarelor si a capului, [pag 13] aripi inguste cu o curbura foarte bine acoperita de pene, si o calitate enorma in privinta penelor si a cozii. Culorile ochilor sunt aceleasi ca ale porumbeilor mentionati mai sus. Petele de culori nu au nici o importanta in evaluarea porumbeilor.
In Austria exista porumbei Blauholige si la noi s-au observat porumbei rosii si galbeni, care pot fi imperecheati cu porumbeii mentionati mai sus.
Porumbeii Milky nu trebuie sa fie imperecheati, pentru ca le scade calitatea penelor si si culoarea frumoasa. Din pacate, la porumbeii Milky, nu sunt considerati cei mai buni, desi se incadreaza in paleta de culori respectiva si exista si exemplare fine de acest tip.
Porumbeii Grizzle au mai mult sau mai putin nuante de alb in culoarea de baza si la noi unii au pene care sunt albe in intregime in zona capului si gatului, deci sunt tigrati. Acest lucru nu este tragic si nu ar trebui sa strice unei rase asa de bune. Porumbeii Grizzle care provin din imperecherea a doi porumbei de acelasi fel nu sunt asa de atractivi, pentru ca culoarea le dispare putin cate putin si corpul le devine tot mai deschis la culoare, aproape alb. Eu am crescut astfel de porumbei, care abia mai aveau coada colorata si varfurile penelor de culoare inchisa, de aceea trebuie evitata imperecherea acestora cu acelasi tip si e mai bine sa fie imperecheati cu porumbei albastrii sau cu nuante de albastru.
Unii crescatori mai cresc porumbei rosii si galbeni. Dar acestora le lipseste des forma ideala a corpului. Multi au probleme si la pozitia corpului si a picioarelor. Si latimea penelor mai trebuie corectata. Porumbeii rosii si galbeni pot fi imperecheati intre ei. Pentru a-i corecta, au fost imperecheati si cu porumbei negri, de culori inchise sau albi.
Porumbeii de mai multe culori (Almond) au culoarea de baza crem pana la o culoare asemanatoare migdalelor, si au penele si varfurile penelor de diferite culori. Almonzii au melanismul varstei, deci cu cat imbatranesc mai mult li se inchide culoarea si nu pot fi imperecheati intre ei, deoarece puii vor muri in ou, sau la nastere, sau se vor naste orbi etc. De aceea, in cresterea acestor porumbei, se mai folosesc si porumbei de alte nuante, de exemplu:
- Kite - un negru inchis, cu mai mult sau mai putin luciu de culoarea bronzului pe coada
- Golddun - nuante de maro-auriu mai deschise cu tendinte de galben pe piept, burta si aripi
[pag 14]
- De Roy - un portocaliu spre galben, cu pete maro/visinii amestecat cu mai mult sau mai putin alb, si de cele mai multe ori, din imperecherea a doi porumbei De Rpy iasa almonzi.
- Agathe - acestia sunt porumbei de o singura culoare fara un desen stas si cu mai mult sau mai putin alb.
Toti acesti porumbei trebuie sa poarte gene ale almonzilor, daca nu, dupa imperechere, nu vor iesi almonzi din ei. Sunt nuante de culori foarte interesante, de care poate avea parte doar un crescator cu cunostiinte genetice si cu multa rabdare. Acest tip de porumbei este pentru cei care iubesc lucrurile speciale. Un almond perfect este pentru crescator ca un 6 la lotto.
Si porumbeii cenusii sunt recunoscuti, dar sunt de obicei produse care ies din greseala si in prezent nu sunt crescuti ca rasa extra.
Porumbeii cu cozi oglinda cu rosu si galben - au un aspect foarte frumos. Porumbeii de o singura culoare, rosii sau galbeni, cu o dunga alba la capatul cozii formata din mai multe pete care parca se oglindesc dintr-o pana in alta sunt de o frumusete mare. Mai demult, acest tip de porumbel era cu mult mai jos in preferintele culorilor porumbeilor. Dar crescatorii de porumbei au luat in serios acest tip de porumbei si au facut astfel ca ei sa devina porumbei moderni, iar acum sunt apreciati ca atare.
Porumbeii cu doua culori, care au o culoare pe corp si alta pe aripi sau coada sunt si ei foarte indragiti. Crescatorii care cresc astfel de porumbei trebuie sa fie foarte atenti. Prin incrucisarile acestor porumbei s-au castigat tipuri minunate de porumbei cu o calitate foarte buna a penelor si a cozii. Dar la acesti porumbei modelele trebuie sa fie la fel, ceea ce nu este prea simplu, iar daca nu corespund modelului, sunt eliminati.
Mai demult si si acum se mai experimenteaza aceste lucruri. Cand un porumbel de acest tip este perfect, atunci crescatorii prind curaj si putere sa mai creasca astfel de porumbei.
Porumbeii cu aripile de culoare diferita fata de corp trebuie sa aiba intre 6 - 12 pene pe aripa. Daca sunt sau nu colorati pe partea de jos a aripii, asta nu conteaza.
Culorile metalizate nu sunt cerute neaparat, dar arata bine la un porumbel de rasa cand i se potrivesc perfect culoarea si modelul. [pag 15] Acestia sunt considerati "pietrele pretioase" ale colectiei. La cresterea acestor porumbei, crescatorii trebuie sa fie atenti la defectele ochilor. Porumbeii cu aripile colorate trebuie sa stea mai indepartati de cusca/colivie, deoarece au ochii rupti sau de 2 culori. Crescatorii ar trebui sa incerce sa evite aceste defecte, lucru care este destul de greu.
Porumbeii cu cozi albe sunt si ei indragiti; cei negri si albastri au o compozitie buna si calitate, dar cei rosii si galbeni au de recuperat. Multi crescatori sunt uimiti de astfel de raritati. Cateva pene colorate din loc in loc au rolul de rezerve de culori si au un efect opus fata de petele de pe cap, dar nu trebuie considerate greseli. Daca crescatorul ar trebui sa aleaga din doi astfel de porumbei, cel cu coada cat mai alba sau perfect alba este preferat. Culorile ochilor la acesti porumbei sunt aceleasi care au fost mentionate la porumbeii de o singura culoare.
Porumbeii cu cozile colorate in toate varatiunile de culori sunt o desfatare a ochilor, dar niciodata nu gasesti prea multi la un loc. Daca cei negri si albastri sunt destul de raspanditi, cei rosii si galbeni sunt mai putin gasiti. Doar unii crescatori entuziasmati se ostenesc si isi permit aceste costuri si nu se tem de consecinte. In privinta culorilor nu sunt cerinte mari. Coada trebuie sa fie colorata iar perntia din spate nu trebuie sa fie neaparat plina de culori, ca porumbelul sa fie considerat de rasa.
Pentru cei care evalueaza porumbeii la un concurs este putin mai greu sa evalueze porumbeii cu nuante de doua culori sau cu culori rare. Dar de obicei eforturile depuse de crescatori pentru a obtine aceste culori sunt onorate. Doar asa vor aparea progrese in cresterea destul de scumpa a acestor porumbei.
Ultimii in randul porumbeilor colorati sunt cei tigrati si baltati (patati, pestriti, tarcati). Si acestia se imperecheza, in special cei tigrati, cu porumbei de o singura culoare dar care sa se potriveasca cu nuantele acestora, si astfel calitatea va deveni mai buna. La porumbeii negri si albastrii care sunt tigrati exista deja reprezentanti importanti, dar la cei galbeni tigrati mai este mult de lucru, la fel ca la porumbeii de o singura culoare, galbeni. Modele la porumbeii tigrati trebuie sa fie cat de cat uniforme, dar coada si o parte din aripi trebuie sa fie colorate. [pag 16] Porumbeii baltati trebuie sa aiba si ei uniformitate in culori, si la aripi si coada. La culoarea ochilor se cer aceleasi culori ca la porumbeii de o singura culoare. Cei baltati pe portiuni mai mari nu se includ in standardele noastre, dar ca animale de prasila sunt valorosi.



Albumul selectat nu contine nici o poza.







Comentarii album • 0
Acest album nu are incă nici un comentariu.
Trimite mesaj Înapoi Nu poți trimite un mesaj fără conținut! Nu este permisă folosirea de cod HTML in mesaje. Mesajul nu a fost trimis din motive de securitate. Va rugam sa ne contactati prin email pe adresa office@sunphoto.ro Mesajul nu a fost trimis din motive de posibil spam. Va rugam sa ne contactati prin email pe adresa office@sunphoto.ro Mesajul nu a fost trimis din motive de posibil spam. Ati trimis prea multe mesaje in ultimul timp. A apărut o eroare în timpul trimiterii mesajului. Vă rog încercați din nou. Mesajul a fost trimis.